sabato 19 dicembre 2015

JOPPOLO: LA NATURA BENIGNA (foto di A. Spataro)

Arcobaleno a Montefamoso

Alba velata

Tramonto del Sole a Milione

Via Tunisi (scorcio)

Bouganville in piazza Belvedere

Sul tetto del serbatoio del Voltano

La Notte complice e gentile

Serbatoio idrico del Voltano (dal 1909)

La bellezza quieta della campagna

La nascita del Sole sopra Comitini

Chiesa e mare (annebbiato)

Petunie                                                                                                                                                                                 
N.B. Da queste poche, modeste foto si può notare che Madre Natura è stata benigna con Joppolo Giancaxio come con altri luoghi del Pianeta. Purtroppo, noi umani ci stiamo dimostrando ingrati, non degni di tanta bontà. La Natura è nostra Madre è va rispettata e, se del caso, fatta rispettare con la forza della legge. E ricordiamoci che sul Pianeta non siamo soli ma che dobbiamo convivere, in pace, con diversi miliardi persone, di animali, di piante; con fiumi e mari, montagne e boschi, ghiacciai e deserti, ecc. Nessuno è, può diventare padrone del Mondo! 
I beni e i frutti della Terra ci sono stati concessi  in comodato d'uso non per arricchirci spudoratamente, ma per la nostra e l'altrui sopravvivenza. Beni che dobbiamo usare con raziocinio e profondo rispetto verso la grande Donatrice e ben conservare per quelli che verranno dopo di noi. Il vero amore è dono non rapace orgoglio. Con questo auspicio auguro a tutti un Nuovo Anno di pace e di solidarietà, di amore per nostra Madre Terra. (a.s.)   

giovedì 3 dicembre 2015

DA JOPPOLO A BUENOS AIRES: ALLA RICERCA DEL "VENTO DEL SUD"

Considerate le richieste di notizie sul mio recente viaggio (nov. 2015) a Buenos Aires, dove mi sono recato (a mie spese) per seguire la campagna elettorale presidenziale e per presentare il mio libro "Nella Libia di Gheddafi" , pubblico una selezione di foto sperando che possano dare un'idea di questa grande e bella metropoli sud-americana. Nel corso della visita ho incontrato dirigenti politici, di associazioni umanitarie, giornalisti e popolo nelle sue diverse manifestazioni di vita e di lotta. Sono stato, cortesemente, ricevuto nella sede dell'Ambasciata italiana dall'ambasciatrice Teresa Castaldo e nella sede dell'Istituto italiano di Cultura dalla direttrice Maria Mazza.  (a.s.)

"Floralis"

Casa nel barrio Palermo

Arte povera, ma molto creativa

Calle di Buenos Aires

Lustrascarpe

"Alegoria de la Noche", di Joseph Pollet, Museo Naz. Arti decorative, B. Aires

Associazione "Madres de Plaza de Mayo" dove ho incontrato la Presidente Hebe de Bonaffini

"Caminito", al posto di Gardel al balcone ora si affaccia Papa Francesco. Todo cambia.

Ingresso de la "Bombonera", La Boca

Riserva "Costanera" di B. Aires. Navigazione sul fiume Paranà (alias Mar de Plata)

Grattacieli a Puerto Madero

Lavori in corso...

Autogestione del ristorante "La Casona": i dipendenti lottano per salvare la loro dignità e il posto di lavoro

Scuola di tango


io


Avenida Corrientes, manifestazione del "Frente de Izquerda"

"Orchestra rossa" di Buenos Aires. Bravi, ma stavolta hanno suonato male!

Chiesa di S. Francesco, omaggio a Papa Bergoglio

Gay Pride, sfilata sotto la Cattedrale di Buenos Aires

Senzatetto

Artista in Calle Defensa

Con Carla Corsini, pro-nipote del grande tanghero siciliano Ignacio Corsini

La Boca, "Los descamisados" per Scioli Presidente

Attivista del Movimiento Evita

Calle Defensa

Il gigante di Parco Recoleta

La Casa Rosada

Aeroporto di Buenos Aires, intervisto per "La Repubblica" Maria Kodama (vedova di Jorge Luis. Borges)

"La Repubblica"- intervista a M. Kodama sul viaggio di Borges in Sicilia

B. Aires, Avenida 9 de Julio. la strada più grande del mondo

Puente de los Incas (Mendoza)

Presentazione mio libro nella sede de "La Campora" di Buenos Aires"

L' edificio dell' Ambasciata italiana a Buenos Aires



mercoledì 23 settembre 2015

FILIPPO VECCHIO, L'UOMO CHE VOLEVA VOLARE

Ci sono uomini potenti e/o prepotenti che, sotto il peso delle loro ottuse pretese, non riescono a innalzarsi di un centimetro dalla palude in cui sono invischiati. Uomini morti prima di morire.
Ci sono uomini, leggeri delle loro onestà e bontà, che riescono a librarsi, a volare. Uomini vivi anche dopo morti che ci piace ricordare. Fra Questi Filippo Vecchio, nostro amico e giancascese fervente. (a.s.)   
Joppolo Giancaxio, 23 ottobre, 2015


Filippo alla fontana del Voltano (foto di Carmelo Vecchio, papà di Filippo)

Concertino. Filippo (col bengio) insieme ai suoi amici  Lillo Abissi e Lillo Spataro

Alba velata su Montefamoso (foto mia)



martedì 22 settembre 2015

LA "NTINNA" OVVERO IL NOSTRO ALBERO DELLA CUCCAGNA



La “ntinna”
La Madonna del Perpetuo soccorso era rientrata dalla processione stra­carica di fiori e banconote.
Era sera e nella piazza, affollata all’inverosimile, era cominciato il giuoco della ntinna, dell’albero della cuccagna. Alla gara non si parte­cipava per il mero diletto, ma per necessità ossia per conquistare tutto quel ben di Dio che pendeva dalla sommità di un alto palo ligneo che colava sapone di Marsiglia.
Dopo il primo tentativo andato a vuoto, venne la volta di mastro Ber­nardo che tentava la scalata con una squadra di tre soci spilungoni e secchi come una cannizzola.
La folla era impaziente, rumoreggiava, fischiava, urlava, parteggiava. Sotto la balconata della residenza dell’arciprete Conti, la “musica” at­tendeva la presa della “ntinna” per intonare la marcia trionfale dei ber­saglieri e correre a casa, a cenare.
Mastro Bernardo, che era dotato di una forza bovina, abbracciò il palo e intimò ai compagni di saltargli addosso. Saltò il primo, il secondo. Il peso si faceva sentire sulle forti spalle dell’ex “ardito”. Pazienza, il terzo sicuramente avrebbe toccato la ntinna
Nell’oscurità, tra la folla, si aggirava un uomo della concorrenza il quale, temendo il successo dei suoi competitori, per fermarli gettò un mozzicone acceso di sigaretta fra pelle e camicia di mastro Bernardo che, in quel momento, era al limite del suo sforzo sovrumano.
Il poveretto capì l’antifona, la perfidia di quel colpo basso davvero di­sonesto, tuttavia cercò di resistere al calore presto di­ventato fuoco vivo che divorava il copioso vello che gli copriva le solide spalle.
Nella piazza si udì un urlo atroce, bestiale. Mastro Bernardo crollò a terra e sopra di lui i tre soci che, nel frattempo, avevano ben ripulito il palo dal sapone.
L’uomo della concorrenza si fece avanti e, in solitudine, fra gli evviva dei suoi sostenitori, conquistò la ntinna. Musica maestro!

Tratto dal mio " I giardini della nobile brigata" che potete trovare in:

http://www.lafeltrinelli.it/libri/spataro-agostino/257930

http://www.amazon.com/GIARDINI-NOBILE-BRIGATA-Italian-Edition-ebook/dp/B00JLD0AAW

mercoledì 8 luglio 2015

LA STORIA DI JOPPOLO G. NELLA BIBLIOTHEQUE NATIONALE DE FRANCE

Joppolo Giancaxio (Italie)

Topic :Joppolo Giancaxio (Italie)
Source file :RAMEAU - Source record
Note :Localité de la province d'Agrigente (Sicile)
Field :Géographie de l'Europe
Variant subject headings :Ioppolo Giancaxio (Italie)

Documents on this topic

Livres 1 document

 Ioppolo Giancaxio : fra storia e memoria / Agostino Spataro, 1996

  • Variant subject headings

    Material description : 195 p.
    Note : Note : Notes bibliogr.
    Edition : [Ioppolo Giancaxio] : Comune di Ioppolo Giancaxio : Ed. del Tricentenario , 1996
    [catalogue]

Pages in data.bnf.fr

This page in data.bnf.fr lab

Sources and references: Link to the main catalogue

Sources I codici di avviamento postale italiani (2005-07-15)

  • Ioppolo Giancaxio : fra storia e memoria / Agostino Spataro, 1996

Variant subject headings: Ioppolo Giancaxio (Italie)

***Avviso al mio improbabile lettore: 

Ho il piacere di segnalare che il libro sulla storia di Joppolo G. è inserito nei catologhi della Biblioteca Nazionale di Francia (come in quelle del Congresso Usa e della Biblioteca naz. tedesca, ecc). Con l'occasione, comunico che ho iniziato a scrivere alcuni racconti brevi su fatti e personaggi, in gran parte locali. Purtroppo, non sono in grado di proseguire nel lavoro perchè seriamente disturbato da una muta di cani di un canile privato- credo non in regola con le leggi e con le stesse ordinanze sindacali- che ci tormentano ad ogni ora del giorno e della notte. Fra questi cani (irregolarmente allevati) c'è un pericoloso pitbull che fa temere, perfino, per la incolumità fisica delle persone. Speriamo che chi di dovere risolva l'increscioso problema. a.s.     

giovedì 23 aprile 2015

POESIE di Maria Sacco Chianetta




Selezione di poesie dialettali di Maria Sacco in Chianetta, nata a Joppolo Giancaxio (AG) il 24 aprile 1932- Emigrata in Belgio, risiede a Seraing.


PUISIA PI DUE CENTENARI
DI JOPPOLO GIANCAXIO

1.
Dicimucillu chiaru a la Cumuni
D’aguriari a sti vecchi anziani
Lu sinnacu ci stringi la so mani
Ci duna juri comu li bammini
Rusina Brunu avi avutu cent’anni
Cu la tristizza e cu li cosi bboni
La vita la passare d’accusini
Sunnu contenti tutti i nipotini
Ca c’imparavanu la educazioni
L’aguriamu piffina a la fini
2.
Tutti li genti battinu li mani
Lu brinchisi facemu cu caffeni
La festa ni continua d’accussini
Spirami d’arrivarici vieni
Lu tempu passatu oggi nun c’è cchiuni
Lu passatu si disiddra comu lu pani
E viva sti beddri vecchi anziani
C’anni pruvatu lu mali e lu beni.
3.
Diu v’a prutiggiutu di campari
Ringraziati a Diu e lu Signori
A centu anni vi fici arrivari
Ca cu lu senti ci veni lu cori
Vi fazzu le mie agurie sinceri
Che radu di putiricci arrivari
I pregu a la madonna e lu signori
4
Chi grazzie e saluti n’ava a dari
Lu sinnacu la cuglienza v’ava a ffari
P’aguriari tuttu l’abbiniri.
4.
Li giancascisi vi dannu l’anuri
Fannu la festa pu vostru pinseri
La musica e trumpetta av’a sunari
Tuttu u paisi allegru di sti juri
Pi sti vecchi can un ponnu laminari
La guida ci avi a dari lu signori
Quannu su suli viticci a affacciari
Faciti beni lu vostru duviri
Sta poesia scrivu cu pinseri
Finu a centu anni cu ci ava arrivari.
(2003)


PUISIA DI LU TEMPU PASSATU
Na puisia du tempu passatu
Ni ddru paisi era tracassatu
Ni ddru mumentu nuddru dava ajutu
Anchi ca ti sintivatu malatu

1.
Stamu arrivannu a lu tempu passatu
Di tuttu chiddru chi ristà scrivutu
Anchi na testa me l’aju pinsatu
Chiddru chi dici u giurnali parlatu
Li vecchi nanni l’hannu raccuntatu
Cu li me gricchi i l’aju sintutu
Tuttu lu munnu era ribillatu
Ca lu ralogiu d’oru fu vinnutu
2.
Oj è peggio du tempu passatu
Ci aviva un porcu e mi l’hannu arrubatu
Quattro gaddrini e un gaddru coluratu
Mancu manciari ci aviva abbunnatu
Nmezzu la strata mi l’aju addrivatu
Mentri lu morbu mi l’ha distrudutu
E lu cuvernu nun s’intrissatu
Chi fini fici stu porcu arrubbatu
3.
E caminava tuttu strazzatu
Ca lu vistitu l’aviva lavatu
Anchi ca cuntu tuttu stu passsatu
Chistu lu cuvernu ci l’avi scrivutu
Ora sta binennu dichiaratu
Ca lu me porcu mi l’hannu ammazzatu
E cu la pena cadivu malatu
La mutuella nun mi detti ajutu
4.
Si travagliava a pani accattatu
Ni ddru paisi nuddru dava ajutu
Campava sempri comu dispiratu
Ca lu cuvernu ci l’avi scrivutu
Lu riccu sulu viniva guardatu
Era affiancatu cu stessu partitu
Nuddru putiva diri si curnutu
Subitamente viniva arristatu
5.
Di chiddra terra m’aju alluntanatu
Ni ddru paisi nuddru dava ajutu
Partivu a lu Belgiu ca fu richiamatu
Sutta la mina mi l’aju scuttatu
I primi tempi fu malattratatu
Ca di li belgi nun era canusciutu
Come trangeru viniva guardatu
Nun c’era nuddru chi dava un salutu.
6.
O me paisi cchiù nun fu turnatu
Chiddru chi lassàvu fu pirdutu
O Belgiu travagliavu ubbligatu
Sutta la mina a lavori furzatu
Cu lu suduri cca l’aju scuttatu
Ma la saluti ci l’aju pirdutu
Ma doppu tempu fu sistimatu
Ristaru l’ossa d’intra lu tabutu

7.
Oj la libertà ci l’hannu datu
E na vrigogna ca l’amu sintutu
Ha statu troppu du tempu passatu
Ca ji fu zitu e nun m’aiu vasatu
Facivu veramenti l’aducatu
Di Gesù Cristu era prutiggiutu
Oj si vasanu a lu sguardu ammucciatu
Pinsannu chiddru du tempu passatu.
( 2007)


PUISIA D’AFFETTU E D’AMURI PI LA VITA

1.
Viva la paci e viva lu Signuri
Chi forza e saluti n’av’addari
Viva la vita e viva l’abbiniri
Si spera ancora di cuntinuari
Viva l’affettu e via l’amuri
Lu patri cu lu figliu av’accurdari
Macari jiu mi mettu a prigari.
2.
Diu carmati tutti sti duluri
La spaddra nun la pozzu arriminari
Diu onestu fatimi muriri
Tranquilla la saluti l’addari
Diu la notti fatimi durmiri
Ca vi prigamu cu tuttu lu cori
Sugnu fideli versu lu signuri
Cu la me vucca vi vogliu vasari
E si lu me nomu vuliti sapiri
Maria Sacco mi sentu chiamari.

PUISIA DELL’ABBINIRI DI LA TRISTIZZA
1.
Tuttu da parti duvemu lassari
Ca nin c’è spranza cchiù ni l’abbiniri
La mucca pazza nun si po’ manciari
Cu sti rigimi ni fanni muriri
Diciti bellu chiaru com’è ffari
Chiamati a lu cuvernu a ntraviniri
Oggi la mafia ni duna chiddiri
Ca mancu ni putemu arriminari
2.
La televisioni nna struitu
Si senti beni u giurnali parlatu
L’artista e lu cuvernu dunanu ajutu
A chiddru ca si trova sdisulatu
Nissunu a mia m’a cunsidiratu
Sulu lu Bergiu ca m‘a trattinutu
Ma pagu sempri tasi arrisulutu
Ca cu suduri mi l’aiu scuttatu.

PUISIA DI LA VITA E DI LU MUNNU
CA L’OCCHI STESSI LU VIOLU DANNU

1.
Lu dissiru ca lu munnu va a finiri
Nun sa sbagliatu lu nostru Signori
Mi dispiaci ca fannu st’arruri
Ca nun ci s’arriva cchiù ni l’abbiniri
Chiddru chi nasci s’ava a lamintari
Cu veni appressu ci sicca lu cori
Ni lu jardinu va tuttu a siccari
Nun ni cugliemu cchiù nzalata e juri
2.
Tutti in famiglia n’amu a rispettari
Parenti, amici, maritu e muglieri
Oj nissunu cchiù ci po’ arrivari
Ad essiri filici ni l’amuri
Cu n’avi nenti avi lu duluri
Ca lu gunocchiu nun po’ arriminari
E tuttu lu journu tocca travagliari
Ca a la misata nun ci pò arrivari
3.
Ubbligatu li tassi a pagari
Sardi salati mi tocca manciari
E lu cuvernu nun ni voli sapiri
Si nun c’hai mancu pani pi manciari
Di lu to portafogliu l’ha pigliari
Chiddru ca accucchi ad iddru tu l’è dari
Anchi ca lu scuttasti a travagliari
Nessunu cchiù ti voli sudispari
4.
La vita veni dura pi campari
Ma ci nnè troppu ca nun sannu fari
Cu avi ntressu e cu voli jttari
E si sciarrianu maritu e muglieri
Dicemulu a Gesù comu am’affari
Tu stessa t’ha sapiri arrigulari
Si tu lu coppu nun lu si pigliari
A tavula a minestra nun ci po’ jri
5.
Cu to maritu tu t’accunsigliari
T’impara lu coppu comu la pigliari
Si tu la tavula nun ni la sa cunzari
Cu chiddru chi cadi tu ti po’ scallari
E va a finisci ca chiami lu dutturi
E nun ti vasta chiddru chi ci ha dari
Lu cunsigliu chi ti pozzu dari
Di fari attenzioni a ministrari
6.
Ti trovi contenti tu trovi l’amuri
E va d’accordu maritu e muglieri
La varca giusta a sapiri tirari
Sinnò affunna e nu mari va a finiri
Su pronti i pisci ca t’hannu a manciari
Dra chiddri un bellu pranzu hann’accunzari
Senza ca ti l’aspetti stu duluri
Su pronti na pignata pi manciari
7.
Sinnò tu stessa resti a dimannari
Maria è sincera di parlari
A tutti quanti vi teni nu cori
Vi lu spiegu e vi lu vogliu diri
Sempri lu ntressu s’avissi a guardari.
( 2008)

DULURI
Poesia di stu duluri
Ca l’aiu fina ni lu cori
Sugnu stanca pi lu diri
Ca nun pozzu caminari
1.
Nun pozzo acchianari cchiù ncapu lu lettu
Ca lu gunocchiu si risenti tuttu
E lu duluri ci l’aiu e lu sentu
Nun mi cridi nessunu a cu lu cuntu
Fina lu dutturi nun mi duna aiutu
Cu la pumata nun c’è risurtatu
L’aricchi si la fa di sturdutu
E lu duluri ci l’aiu avanzatu
Unni c’aiu duluri mi lamentu
Ci voli l’aiutu du spiritu santu
2.
Ci voli la mani di tutti li santi
Pi fari alluntanari sti turmenti
Cu n’avi troppu e cu n’avi nenti
Tutti malati si trovanu li genti
La vita curta l’avemu davanti
Nuddru ci cridi ca morinu i genti
E pregu a Diu di jornu e di notti
Ma risurtatu nunni viu nenti
Aiu i gunocchia tutti nduluruti
Ca nun pozzu caminari pi li strati
3.
Cu lu duluri caminu sciancata
Comu s’avissi la gamma stuccata
Nun pozzu caminari di muntata
Ne di pinninu e mancu di scinnuta
Cu lu duluri sugnu disturbata
Ca nun aiu nenti ma sugnu malata
Mi cuciunia comu na pignata
M’allenta e nforza tutta la jurnata
4.
Cu stu duluri sugnu tracassata
Ca nun è sirena cchiù la me vita
Nun pozzu fari cchiù na matinata
E ni lu lettu na bona durmuta
Vogliu ristari sempiri curcata
Sempiri la testa l’aiu stancata
Forsi la me vicchiaglia è arrivata
Nuddru mi cridi e nuddru mi saluta
5.
La me gioventù l’aiu passatu
Di gnornu e gnornu aspettu la partuta
E pregu a Gesù Cristu e a santa Rita
Chi nun m’affari pinsari dra jurnata
Quannu m’arriva ci grapu la porta
Partemu tutti du a caminata
La morti è pi tutti dichiarata
Facemu stu curaggiu ni la vita.
(2007)

PUISIA PI UN PRETI AFRICANU
1.
Parlami pi stu preti africanu
Ca fa la missa pi Gesù Bamminu
Du so paisi si trova luntanu
L’avemu ni li mani cca vicinu
Lu festeggiamu comu un tulipanu
Cu musica trummetta e viulinu
A Giancasciu ci avemu stu parrinu
Veni chiamatu lu preti Giurdanu
2.
Sentu stu beddru nomu e m’avvicinu
Veni trattatu comu paisanu
Ci avemu fiducia a stu parrinu
La nostra fidi lu porta luntanu
17
Tuttu lu jornu prega a lu Bamminu
Fa stari i genti cu la cruna nmanu
Forsi era chistu lu nostru distinu
Di fistiggiari a lu preti Giurdanu
3.
Ji sugnu di la parti du Signori
Cu Diu mi vulissi cumbissari
Lu pregu cu l’affettu e cu lu cori
Ca ni sta terra n’avi a pirdunari
Sta puisia scrivu cu pinseri
Ma di luntanu nun potti pricisari
M’ata scusari s’aju fattu arruri
Ci auguru a stu preti lu so fari
4.
Spiramu di purtari l’avviniri
Ristari in chiesa sempiri a prigari
Oggi è lu so jornu fistiggiari
Cu l’accuglienza e cu lu nostru onuri
Se porta chiaru tutto lu so fari
L’aguriamu cu affettu e cu juri
A Joppulu Giancasciu avi a ristari
C’ava prigari pu nostru avviniri
A tutti quanti vogliu salutari
Ringraziu cu ascunta sti palori
Si lu me nomu vuliti sapiri
Maria Sacco mi sentu chiamari.
( 2007 )

PUISIA DI LU ME PAISI

1.
Unni nascivu ji nun vitti nenti
Sultantu canuscivu l’abitanti
Passamu la gioventù comu gnoranti
Ca ni ddri tempi nun capivamu nenti
Cu aviva grana era cchiù mpurtanti
Cu la superbia cummava a tutti
Ni ddru paisi c’eranu briganti
Tinivanu paura li nnuccenti
2.
E la Cumuni tranquilla e contenti
A chiddri tinti l’aviva davanti
Faciva finta ca mi nun vidiva nenti
Era d’accardu cu lu presidenti
Si davano la mani tutti quanti
E lu segretu sapivanu li genti
Eramu chiusi comu li serpenti
Nuddru putiva dari un passu avanti
3.
Ni libiramu li poveri genti
Circamu lu travagliu sull’istanti
Nni distaccami da amici e parenti
E di Giancasciu salutamu a tutti
E di turista oji ci nnè tanti
Ca passanu li vacanzi allibramenti
Seduti cu li seggi ddra davanti
Lu ristoranti ci l’amu prisenti
20
4.
Joppulu Giancasciu è trasfurmatu
Doppu di contrapartitu
Ji lu lassavu tuttu malandatu
Ca nin c’era nuddru chi mi dava ajutu
Comu lu vidi cadivu malatu
Cu l’alligria ristavu sturdutu
Ringraziamu a cu s’antirissatu
Ji di lu Belgiu ci mannu un salutu
Ci dicu lu me nomu dichiaratu
Maria Sacco fici stu scrivutu
5.
Cu la surprisa mi manca lu jatu
Ca u me paisi si trova jurutu
Cu si c’interessa fu aducatu
Ca lu paisi me l’ha rinnuvatu
Anchi a l’amici me ji li salutu
E nun mi scordu lu tempu passatu
Oji c’avemu tuttu cambiatu
Ca nun si canusci cchiù cu avi maritu
6.
La vita cambia pi tutti quanti
E doppu nni truvamu cchiù contenti
Ma l’abbiniri l’avemu tridenti
Tutti malati si trovanu li genti
E cu la droga tutti ruvinati
Ca li giovani di oj su perduti
Si cercanu li mogli e li mariti
Nmezzu li strati senza maritati

7.
Cu cerca mogli cu cerca lu zitu
Finì lu munnu che tuttu bastatu
Ji fu contenti pi lu traspurmatu
Ca u me paisi mi venni juritu
Mi dispiaci ca l’aju lassatu
Ca lu paise me m’appiaciutu
Ringraziamu a Diu e o magistratu
Cu la migrazioni detti ajutu
8.
E cu l’ajutu di lu cunsulatu
Amu ajutatu a chiddru spurtunatu
E mentri scrivu pensu lu passatu
Ca la me gioventù nun appi ajutu
Ni la menti l’aju tuttu rigistratu
Cu fici lu bravu e cu ha fattu lu curnutu
dicu la verità c’aju passatu
lu riccu è statu sempiri rispittatu
cu nun avi scola passa d’affabetu
nuddru lu cerca e nuddru addumannatu.
( 2006)

E CHI MUNNU
E chi munnu e chi vita
Èni comu na sirinata
Oggi nuddru si marita
Resta comu fidanzata
Si divirti ni la vita
E cci duna na vasata
Cu la guerra si’ malata
Tutti avemu la firita

LU CUVERNU
Lu cuvernu fa lu pulitu
Si prisenta educatu
Fora chiddri du partitu
E a li trangeri duna aiutu
A li so’ metti di latu
E ci dunu lu fujutu
Lu trangeru è rispittatu
Cu li guanti ni lu itu
E si c’inni dugnu aiutu
Moru sempri dispiratu

PUISIA DI LU PASSATU
1
Chistu è un fattu ricurdatu
Ca nun si scorda lu passatu
Oggi parli ca si malatu
Ca ti manca lu tò jatu
E li tempi foru avanzati
Ora manca la saluti
Lu pruvamu tutti quanti
Lu passatu e lu prisenti
2
Oggi nun semu cchiù comu na vota
Ca nun trovava nenti na pignata
Trovava sulu na seggia sciancata
E l’adurava meglio di na zita
Oggi c’avemu a tavula cunzata
Cu carni di picciuni e l’ansalata
C’avemu cocca cola e circolata
nuddru è contenti ni la so vita

CHI PASSA’ CU LA ME VITA
1.
Ora vi la cuntu la passata
Di comu mi passà la me vita
Cu la pulenta e la pasta calliata
Si travagliava tutta la jurnata
Quannu truvava na bona patata
Tutti ni liccavamu li ita
E ni finiva cu na bona risata
Cu la famiglia tutta riunita
2.
Quannu c’avia un pocu di ricotta
Ni piligiava pi carni e biscotta
La festa s’aspittava pa frittata
Pi essiri contenti ni la vita
Nessunu criticava dra manciata
Anchi ca era ammuffuta e passata
Passavamo li notti e la jurnata
Ca oggi m’addisiddru chista vita
A finutu lu rispettu di na vota
Ca ti purtava ca mani affirrata

3.
Ora ni truvamu spaventati
Nissunu chi si senti riuniti
Né cu li figli né cu li cugnati
Ni tutti li famigli ci su liti
Fina ni li genti diplomati
Si scambianu pirfina li mariti
Fineru tutti li tempi passati
Di quannu s’arridiva ni li strati
Facivamu cantati e sirinati
Tutta la notti pi li fidanzati
Ni li barcuna eramu affacciati
Sintivamu cantari pi li ziti.
( 2004 )